Trăiască jocurile! Trăiasca joaca!

iepurii sar pe o trambulină, iar caprele, pesemne depresive sau curajoase, se aruncă din înaltul micului munte din ţarcul lor


Când nu ai de lucru, pofta de învăţat pentru examene îţi lipseşte cu desăvârşire, presiunea lipsei de activităţi constructive şi complacerea în viaţa mediocră a unui om care nu face nimic nou şi nu se confruntă cu provocări sociale interesante care să-i suscite interesul pentru outdoor, nu-ţi rămâne decât să te dedici calculatorului şi resurselor nelimitate ale Internetului. Printre episoade din Grey’s Anatomy, site-uri de promovare joburi, filmul serii descărcat prin torrente, ştiri şi altele asemenea şi pentru că am renunţat deja la mirajul site-urilor care-ţi promit că vei câştiga marea cu sarea doar uitându-te la reclame, am simţit că lipseşte ceva. Şi chiar în clipa când am simţit că lipseşte ceva, am regăsit JOCUL.
Din copilărie şi până la odioasa vârstă care se apropie, m-am tot jucat. Jocuri şi joculeţe. Lego, maşini, pistoale, păpuşi ciufulite, puzzle-uri, Mario şi jocurile „pe televizor”, NFS şi foarte puţin CS etc etc etc. De la Age of Empires-ul de la începutul liceului, când se chinuia mama să mă scoată din casă, la Blood Rayne-ul din preajma BAC-ului şi până la Ikariam-ul şi Jane’s Hotel-ul din preajma licenţei, acum am ajuns la un nou joc pentru browsere: Farmerama.
Titlul este destul de sugestiv încât nu trebuie să fii un geniu ca să înţelegi, în linii mari, despre ce fel de joc este vorba. Îi auzeam înainte pe foştii colegi de serviciu tot pălăvrăgind despre Farmville şi am crezut că e genul acesta de joc, dar după două încercări de dezamăgire am renunţat la orice tentativă de joc de facebook. În Farmerama am cam tot ce căutam: să fiu fermier la oraş, fără să fiu nevoită să muncesc efectiv şi cu singurul avantaj de a beneficia de puţină distragere de la cotidian. Altfel, recunosc că-i o pierdere de vreme, cam ca toate jocurile care-ţi răpesc mult prea mult timp. Timp aruncat pe fereastră când am de învăţat, când afară-i cam urât şi vreme înşelătoare, când la munte a-nceput să ningă şi nu-s bani de cheltuit la snowboard.
Aşa că mă complac, ca deşteptul care e mai prost decât proştii care nu schimbă nimic pentru că nu-nţeleg, în timp ce el înţelege dar tot nu schimbă nimic. Stau în faţa calculatorului şi sădesc diverse plante şi le culeg şi le vând şi cresc animale şi le hrănesc şi nu mă murdăresc când le arunc gunoiul menajer peste movila de bălegar pentru că animalele mele nu-s reale, sunt doar concepute de nişte designeri isteţi care vor să se îmbogăţească pe urma sudorii fraierilor. Fraierilor care dau bani, ceea ce eu încă n-am ajuns şi nu sunt şanse să ajung prea curând, nu mi-am pierdut încă minţile de tot.
În altă ordine de idei, jocul conceput de Bigpoint are în prezent un număr de 21.560.558 de utilizatori din întreaga lume. Astfel încât luna aceasta, Farmerama i-a adus dezvoltatorului premiul pentru cel mai bun joc online la Mashable Awards la ediţia din 2011 a conferinţei International CES® din Las Vegas, Nevada.
Amuzante în Farmerama sunt animăluţele: iepurii sar pe o trambulină, iar caprele, pesemne depresive sau curajoase, se aruncă din înaltul micului munte din ţarcul lor.