Săptămâna familiei şi educarea unui copil

Am citit la Titus despre „Săptămâna familiei, săptămâna fără TV” organizată de cei de la zibo.ro

Tind să cred că mulţi dintre noi ne-am petrecut copilăria mai mult sau mai puţin în faţa televizorului. Îmi amintesc că la mine acasă nu a existat televiziune prin cablu decât mai târzior. De, aşa-i la ţară. Îmi amintesc şi de primu’ tv color, un Grundig care după o vreme destul de scurtă de când l-au cumpărat ai mei, a început să se strice. Îl porneai şi avea sunet, dar nu şi imagine. Trebuia pornit cu nu ştiu cât timp înainte de un program anume ca să putem să-l şi vedem. Era în perioada în care TVR transmitea desenele alea cu Zorro.

Oricum, mă abat de la subiect. Oamenii ăştia au „venit” cu o campanie în cadrul căreia, timp de o săptămână, oferă alternative privitului la TV de către copii, prin vizite la muzee, grădini zoologice şi botanice, simpozioane etc. De apreciat iniţiativa lor, într-adevăr.
Televiziunea emite foarte multe rahaturi care alterează percepţia unui copil asupra realităţii. În acelaşi timp, însă, există canale şi programe cu conţinut educativ ridicat, care pot fi benefice dezvoltării unui copil.

Hai să fim sinceri, în ritmul în care evoluează realitatea cotidiană în jurul nostru, nu poţi să-ţi supraveghezi non-stop copilul astfel încât să selectezi ce e bun pentru el şi ce-i dăunează creşterii mentale fireşti. Pe lângă alternativele televizorului/calculatorului, cred că mai important este să-l înveţi să selecteze singur ce e bine/util/constructiv să urmărească la televizor şi ce nu.

Spre exemplu, când eram copil, părinţii m-au învăţat că nu am vârsta potrivită să urmăresc programe cu conţinut explicit sexual. În aşa fel încât în timpul scenelor de sex dintr-un film fie îmi puneam perna pe faţă în timp ce sonorul era diminuat, fie părăseam încăperea atât cât era nevoie. Fără să fie necesar să-mi repete părinţii că aşa e firesc.

E bine să-i dezvolţi copilului încă de mic pasiunea pentru documentare, care, pe lângă conţinutul bogat în informaţii, poate îndeplini foarte uşor şi funcţia de divertisment de calitate. Nu mai e nevoie să-i schimbi tu, ca părinte, programul în timpul scenelor de sex sau al emisiunilor în care se bălăcăresc tot felul de personaje din peisajul românesc sau al ştirilor de la ora 5, dacă l-ai învăţat să-şi selecteze corect informaţia pe care o receptează din jur.

Evident, e uşor de zis şi greu de făcut în condiţiile în care trăim într-o societate, copilul interaţionează cu oamenii din jur şi reacţionează la informaţie ca un burete la apă. Când sunt mici, absorb tot ce e în jurul lor, bune sau rele. De aceea insist că e importantă educaţia din familie înainte de toate. Cred că şi sistemul de învăţământ ar trebui să se implice mai mult în viaţa copilului, prin educatori, învăţători, profesori, consilieri şcolari.

Concluzie
Îi va fi mai uşor să facă faţă vieţii de adult dacă mediul în care a crescut l-a învăţat încă de la început ce e sănătos şi ce e nociv, care sunt diferenţele între bine şi rău.