miercuri

Cu Red Cola prin Bucureşti

Vă spuneam ceva mai devreme unde-aş plimba-o mai întâi şi mai întâi pe Red Cola, de mi-o va da Coca-Cola la Izvor (la Izvor mi-ar da-o, nu aş plimba-o acolo decât pentru împrietenire; vezi că dacă nu ai citit, acum nu ştii?)
Am descoperit că-i curios Cabral de „cele mai interesante trasee pe care te poţi plimba cubicicleta” şi m-am gândit să-i vin în ajutor. O vrea bicla lui să-l scoată iar la plimbare şi s-a plictisit de-acelaşi şi-acelaşi trafic.
Apoi, cum să nu-l ajuţi pe om la nevoie, să te râdă lumea şi să te-arate cu degetul, să nu te mai blagoslovească părintele duminica şi să te şteargă din pomelnic? Nu se cade.
Traseul meu de toate zilele
Să zic, deci, că mie-mi place să pedalez din Tei până-n Herăstrău şi-acolo să dau roată-roată, ture de parc? Te sfătuiesc să ocoleşti maşinile parcate la intrare, să urci bordurile, să faci slalom printre oamenii care-au venit la plimbare (mare noroc să nu fie nimeni). Să păstrezi aleea principală de la intrare, drept şi să cobori panta din stânga, care duce către „ţarcul” zburătoarelor cu aripile tăiate. Pentru marii iubitori de off-road, recomand poteca printre copaci chiar la coborâre, atenţie însă la dâmb că s-ar putea să-ţi juleşti pedalele sau să-ţi ciupeşti janta prin cauciuc. După ce treci primul pod mic peste lac pe lângă zburătoarele amintite, menţii aleea de pavaj (tonifiază foarte bine muşchii fesieri), treci şi-al doilea pod mic peste lac. La pod, s-o iei „pe sus”, adică pe aleea cu trambulina în care vezi mai mereu adulţi sărind ca descreieraţii. Da, treci aproape pe lângă Hard Rock Cafe, doar că „pe jos” şi când ajungi la parcare, o străbaţi. Vei păstra aleea, mai mult sau mai puţin înainte, cu mici încrengături. Hai că am străbătut împreună aproape jumătate de tură de lac, o scurtez că ştiu că esti descurcăreţ. Tot ce trebuie să reţii e că, atunci când nu eşti sigur de direcţie, să te gândeşti la partidele politice: stânga nu-i bună; faci dreapta, pentru că VREI să te învârţi în cerc, pe lângă lac. Vei găsi la tot pasul poteci line sau uşor abrupte pe care să poţi să te huţupăni. Un singur sfat mai am: fii cu băgare de seamă la bicicliştii „închiriaţi” de bicicletele gratuite, sunt fie kamikaze, fie teribilişti, fie începători, fie evadaţi din tonele de asfalt. Şi-am încheiat traseul meu principal.

Să fie şi poliţiştii ocupaţi
Un traseu pe care-l recomand celor care vor să „înroşească” telefoanele de la poliţie ca să dea la o parte maşinile picate din cer pe pista de biciclete: Calea Dorobanţilor, de la Piaţă până spre Herăstrău. Se cer: telefon mobil, opţiune cu multe minute incluse, timp de aşteptat, răbdare şi amabilitate pentru operatorul de la „capătul firului”.

Un traseu pe care-aş încăleca mintenaş pe Red Cola mea ar fi înconjurul Bucureştiului şi refacerea liniei care leagă vechile forturi militare. M-ar bucura ca, din 2.5 în 2.5 km să m-aştepte cineva cu băuturi răcoritoare, reci – eventual Dr.Pepper - şi sandvişuri cu muşchi ţigănesc, caşcaval şi roşii. Dar... asta nu-i moşia lu’tata!

Un alt traseu care cred c-ar fi interesant măcar o dată pentru mine şi Red Cola, ar fi prin tunelele de sub Casa Poporului (român). Păcat că n-am vestă antiglonţ şi nici nu mă cred nenii că-s şi eu mândră din popor!

Niciun comentariu: