Pe drumul gogomaniei

Nu m-am considerat niciodata o tanara exagerat de inteligenta, de cultivata, de docta. Mi-a placut, totusi, sa ma consider mai... oarecum decat altii de varsta mea. Superioritatea mea, chiar si frivola, nu ar fi fost posibila in lipsa inferioritatii lor de-a dreptul jignitoare speciei si nici nu ma face demna de vreo slavire; ma rezum, in fond, la o existenta mediocra.
Ma socheaza insa atunci cand observ ca eu, un om de capacitate intelectuala si instruire cel mult medie ca nivel, pot fi superioara cuiva. Citeam astazi, in revista online "Descopera" cum un studiu realizat in scoli din Marea Britanie pe un esantion de 2.000 de elevi de scoala generala si liceu releva slaba pregatire a acestora, cu referire la istoria celui de-al doilea razboi mondial.

Mi-a amintit intrucatva de filmul "Idiocracy", care, departe de a fi cel mai bun film realizat vreodata, ofera o perspectiva plauzibila asupra evolutiei firesti a umanitatii. Imi permit sa cred ca scenariul filmului se bazeaza pe cursul actual evolutiv al omenirii, cu atat mai mult cu cat putem observa decadenta intelectuala a societatii la fiecare colt de strada. Tipic americanilor, filmul ne poarta in timp, intr-un viitor indepartat in care oamenii au devenit atat de sub-dezvoltati intelectual, incat exista riscul ca pe intregul parcurs al filmului sa te intrebi cum de nu se autodistrug masiv, instantaneu.

Teoria este cu atat mai credibila cu cat poate fi observata in orice vecinatate romaneasca; nu-mi permit sa vorbesc de alte state din moment ce nu cunosc situatia, dar mi-e greu sa nu cred ca situatia nu difera prea mult.

Pentru curiosi, se poate descarca filmul de pe internet, cu ajutorul site-urilor de torrente sau prin alte variante deja cunoscute.

Oricat de blamata as putea fi pentru o asemenea afirmatie, nu-mi ramane decat sa sper ca se va naste un hitler-opresor al prostiei, care sa scape omenirea de ignoranta!