Mi-au placut dintotdeauna fluturii. Am incercat sa vad mai departe de corpurile lor, uneori hidoase, si m-am concentrat pe aripi. Cam ca orice copil. I-am acoperit intr-o aura mistica. Am alergat alaturi de ei in campul cu flori, i-am admirat in fotografii. Am mers mai departe si, pentru ca mi-au placut atat de mult, i-am strecurat in lucrarea pentru atestatul la informatica.
Imi plac atat de mult incat in seara asta ii vezi peste tot pe peretii camerei.
E ingrozitor de cald si, pentru ca las fereastra deschisa, fluturii de noapte si-au facut autostrada intre jungla urbana de la etajul 7 si raiul luminos al becului meu fluorescent. Ma iubesc atat de tare incat vin in valuri.
La inceput ma curtau discret, acum au pornit la razboi. Au incercat sa-mi smulga parul din cap, sa-mi patrunda-n decolteu, sa-mi manance mancarea, sa-mi bea sucul, sa ma zgarie in somn. In timpul asta, eu incercam sa-i indrum catre pace, momindu-i in hol sau bucatarie.
In seara asta, au castigat.
Am clacat si am cazut la nivelul luptei lor. Asa am ajuns sa-i las permanent pe pereti. Smarcaiti. Si pe covor. Ei, nu permanent, doar pana dimineata, cand fac curat. Dar pana dimineata, e momentul lor de glorie.
Nu inteleg de ce sunt toti porniti impotriva mea. Sa stie de incidentul din gimnaziu, cand, ca o asasina, am capturat cateva specimene si le-am asezat ca pe trofee, in insectar. Dar trebuie sa inteleaga ca nu a fost vina mea; chiar daca mi-a placut si mie putin, profesoara de biologie m-a fortat!
E corect sa primesc o pedeapsa atat de crunta, dupa atatia ani?!
Cei care v-ati luptat cu fluturii, cum ati rezolvat problema? E mai util sa pun plasa la fereastra mea mare, mare sau sa cumpar-ce substante? Alte lupte corp la corp, nu vreau sa mai indur.
Cum sa fac sa scap de fluturi?
2 comentarii:
kill em all !!!!!
:))) You, killer! Pe toti, de fiecare data?!
Trimiteți un comentariu